Select Page

Dinţii înghesuiţi la copii – cauze şi tratament

Dinţii înghesuiţi la copii – cauze şi tratament

Din ce în ce mai mulţi copii din generaţia de astăzi au nevoie de aparat dentar. Dinţii de lapte erau atât de frumos aliniaţi, iar micuţul avea un zâmbet perfect şi deodată dinţii permanenţi erup înghesuiţi, într-un deranjament haotic. Doctor Mihaela Dan, specialist ortodonţie în cadrul clinicii Orto-Implant Expert, explică cele mai frecvente cauze ale acestei probleme şi modalităţile de tratament care pot fi luate în calcul încă de la o vârstă fragedă a copilului.

Moştenirea genetică este una din cauzele cele mai frecvente ale dinţilor înghesuiţi la copii, fiind destul de comune cazurile în care cel mic moşteneşte maxilarele mici de la unul dintre părinţi, iar de la celălalt dinţi mai mari.

În cazul unui copil care, foarte probabil, nu va avea nevoie de aparat dentar, între 4 şi 6 ani vor apărea spaţii între dinţii de lapte (proces numit diastemizare), semn ca maxilarul creşte pentru a se pregăti pentru erupţia dinţilor de adult.

„În schimb, dacă dinţii de lapte sunt în contact unii cu ceilalţi, dintii permanenţi care îi vor înlocui şi care sunt mult mai mari, nu vor avea loc. Aşadar, dacă la vârsta de 6-7 ani, incisivii de lapte ai copilului sunt în contact, aceasta ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă care să vă trimită la medicul ortodont. Este mai uşor să creezi spaţiu pentru erupţia corectă a dinţilor, decât să îi corectezi după ce au ieşit strâmb”, explică doctor Mihaela Dan, specialist ortodont.

O altă explicaţie este oferită de teoria filogenetică, antropologii demonstrând că strămoşii noştri (australopitecul, omul de Neanderthal etc.) aveau cutia craniană care adăposteşte creierul foarte mică, iar maxilarele foarte mari, proeminente (asemănătoare maimuţelor de astăzi). În acele vremuri, alimentaţia formată din alimente dure (radacininoase, fructe tari, crude, carne neprocesată etc.) suprasolicita musculatura şi stimula dezvolarea oaselor maxilare. Dinţii aveau şi ei dimensiuni mai mari, însă cu toate acestea nu s-au găsit înghesuiri dentare la strămoşii noştri.

„Pe măsură ce specia umană a evoluat, odată cu descoperirea focului, uneltelor, agriculturii, alimentaţia acesteia s-a schimbat, maxilarele mai puţin solicitate s-au redus ca dimensiuni, iar cutia craniană a crescut, pentru a adăposti creierul din ce în ce mai mult solicitat. Aceeaşi teorie afirmă că se va reduce şi numărul dinţilor: va dispărea molarul de minte, incisivul lateral superior, premolarul 2 şi incisivul central inferior. Acest lucru este observat deja la o parte din populaţie şi uneori reprezintă o problemă prin asimetria pe care o crează în dentiţia adultului”, a adăugat doctor Mihaela Dan.

Aşadar, alimentaţia din ce în ce mai procesată (cerealele înmuiate în lapte, shake-uri, smoothies, sucuri în loc de fructe întregi, piure-uri, alimente pasate etc.) nu mai stimulează dezvolarea oaselor copiilor, aşa cum se întâmpla cu părinţii lor la aceeaşi vârstă, iar dinţii nu mai au loc pentru a se putea alinia corect fără ajutorul unui aparat dentar.

Tratarea dinţilor înghesuiţi

Dacă părinţii observă că dinţii celui mic sunt înghesuiţi, este important să ştie că în acest caz şi dinţii la vârsta adultă vor fi înghesuiţi de asemenea, fiind indicată purtarea aparatului dentar.

„În cazul frecvent în care maxilarele sunt prea mici faţă de dimensiunea dinţilor ce urmează să iasă, este recomandat ca acestea să fie lărgite încă de la 7 ani, când oasele sunt mai maleabile. La o vârstă mai mare va fi nevoie de extracţii dentare pentru a face loc dinţilor pe un maxilar prea mic, iar tratamentul va dura mai mult. În plus, este mai uşor să dirijăm dintii să erupă în poziţia corectă, decât să îi corectăm după ce au ieşit anormal”, explică doctor Mihaela Dan.

În perioada 7-12 ani, tipul de aparat dentar cel mai des folosit este cel mobil, care prezintă un şurub ce va fi activat săptămânal de către părinte pentru a lărgi încet-încet maxilarele. “În cele mai multe cazuri, dacă dinţilor li se creează spaţiul necesar, ei vor erupe în poziţie corectă. Chiar dacă există situaţii în care aceştia erup în poziţii anormale, un mare câştig este acela că nu va mai fi nevoie de extracţia unor dinţi permanenţi”, a completat dr. Dan.

Un alt tip de aparat este cel funcţional, folosit în inghesurile minore, asociate şi cu decalaje de poziţionare a maxilarelor unul în raport cu celălalt, având şi rolul de a împiedica practicarea unor obiceiuri dăunătoare ca sugerea degetului, roaderea unghiilor etc. Mai rar se poate folosi aparatul dentar fix parţial (lipit pe 6 dinţi).

După vârsta de 12 ani, aparatele mobile şi cele funcţionale sunt mult mai rar folosite, deoarece îşi pierd eficienţa. Înghesuirile dentare netratate până la această vârstă se tratează cu aparat dentar fix cu bracketuri metalice, ceramice sau de safir.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DESPRE MINE

Magda Popescu- Biclineru  Health blogger și Jurnalist freelancer. Mamă de Horia. Provocările maternității mă binedispun zi de zi și le împărășesc cu voi, aici, pe blog.

NEWSLETTER

Facebook

SUSȚIN

Inline
Inline