La cursul de diversificare susținut de pediatrul Mihaela Niță, curs pe care l-am urmat înainte de a începe campania #DiversificareSănătoasă, am aflat poate cea mai utilă informație pe care o mamă în prag de diversificare ar trebui să o știe. Un tabel pentru diversificarea alimentației la bebeluși nu există în nicio recomandare oficială. Nici în ghiduri OMS, nici în articole ale Asociației Americane de Pediatrie, nici în studii ale ESPGHAN. Nimeni nu amintește nimic despre ziua 1, leguma 1, ziua 2, leguma 2, număr de lingurițe sau grame pe cântar.
Cu cât se vorbește mai mult despre cât de pregătit este copilul pentru alimente noi, despre vârsta la care se începe diversificarea, despre nutrienții de care acesta are nevoie în jurul vârstei de 6 luni și care sunt grupele de alimente care îi conțin, cu atât mai puțin se vorbește despre un tabel, o ordine, un criteriu de introducere a alimentelor. Oficial.
Însă în cabinetul doctorului, pe grupuri online de mame sau în parc găsești zeci de variante, care mai de care mai rigide, mai exacte sau, din contră, mai permisive.
De ce nu avem nevoie de un tabel de diversificare exact și rigid
Adevărul este că nu avem nevoie de un plan atât de riguros. Pentru că tabelul de diversificare perfect nu există. Iar schema ideală de diversificare general valabilă nu se poate alcătui. Copiii sunt unici, fiecare familie are propriile-i reguli și stil alimentar, iar copii la început de diversificare sunt în fiecare anotimp. Cum ar fi dacă OMS ar zice că e musai ca diversificarea să înceapă cu cireșe?
Până la urmă, de ce diversificăm alimentația copiilor? Pentru că nevoile lor nutriționale și calorice cresc, iar noi le saftisfacem prin alimentația solidă și variată.
De ce la 6 luni? Pentru că sistemul digestiv, rinichii,mușchii și funcțiile motorii sunt gata să treacă la o nouă etapă. Copilul este pregătit să primească mâncare, aproape orice fel de mâncare, de aceea o schemă rigidă nu își are locul!
Tabelul rigid limitează și prelungește timpul până copilul primește cu adevărat calorii, vitamine și minerale de care are nevoie în jurul vârstei de 6 luni.
Iar secretul unei alimentații echilibrate și reușite este dat de varietatea ei. Cu cât copilul mănâncă mai divers, cu atât organismul preia mai bine nutrienții și este mai bine hrănit.
Dar cum începem, totuși, diversificarea?
Notă. AAP recomandă alăptarea ca sursă unică de hrană pentru copil timp de aproximativ 6 luni. Când adăugați alimente solide la alimentația bebelușului, continuați alăptarea până la cel puțin 12 luni. Pentru că în primele 6 luni de diversificare, tot lapte este principala sursă de alimentație, cantitatea alimentelor solide pe care copilul o consumă fiind destul de mică.
Diversificare în prima săptămână
- Fructe sau legume? ”În primul rând nu există studii care arată că bebelușii se obișnuiesc cu gustul dulce dacă diversificarea este începută cu fructe. Bebelușii se nasc cu o preferință pentru dulciuri, laptele matern este cel mai dulce lapte, foarte bogat în zaharuri, explicația fiind că în primii doi ani de viață creierul bebelușului se dezvoltă foarte mult, iar laptele, fiind principala sursă de alimentație, trebuie să susțină această dezvoltare. Așadar, el este oricum obișnuit cu gustul dulce, iar ordinea introducerii alimentelor nu schimbă acest lucru”, a explicat la curs Dr. Niță.
- De preferat se începe cu 2 mese. ”Recomand să se înceapă cu 2 mese în primul rând pentru că beblușii mănâncă puțin și din două mese se adună mai mulți nutrienți. Plus că sezonul de fructe și legume trece repede și se pierd cele proaspete”.
- Se poate începe cu orice masă. Dimineața se pot oferi fructele, de preferat de sezon la început, iar la masa de prânz, legumele. Pentru a oferi copilului experiența mesei în familie, puteți muta masa de prânz, seara, când toată familia este acasă.
- De preferat, fructele dimineața. ”Nu se recomandă la masa de seară fructe pentru că dau energie mai multă, deci, de preferat acestea să fie în prima parte a zilei.
- Dacă alegeți varianta BLW, copilul trebuie pus de la început la masă de fiecare dată când mănâncă și mama. Bebelușul BLW va avea încă din prima săptămână cel puțin 3 mese.
- Bebelușul va mânca 2-3 lingurițe. Nu vă așteptați ca el să mănâne foarte mult. este perioada în care oar experimentează gusturi și texturi noi.
- Prânzul poate fi alcătuit din oricare aceste legume care nu au potențial alergen: morcov, păstrârnac, dovlecel, zuchini, praz, ardei, ceapă, cartof dulce, cartof roșu, gulie, broccoli, conopidă. Se pot mixa de la început 2 legume. Se poate începe cu morcov, dar la fel de bine cu fasole verde sau gulie, sfeclă roșie sau ce avem în curte.
- Ne orientăm să avem legume de culori diferite. Pentru că fiecare legume de culori diferite au nutrienți diferiți. Și varietatea înseană sănătate.
- Nu trebuie să așteptați 3 zile pentru a vedea dacă un aliment este sau nu acceptat. Regula de 3 zile se aplică doar la alimentele cu potenția alergen. Prin urmare, în prima săptămână puteți experimenta 4-5 legume și tot atâtea fructe.
Diversificarea – săptămânile 2 și 3
- Legumele simple nu sunt mai calorice decât laptele. Așadar diversificarea trebuie completată cu proteine. ”Meniul prezentat în listele de pe internet este unul dezechilibrat”
- În a doua săptămână de diversificare este nevoie deja de carne. Organismul copilului are nevoie de fier, iar cel mai bine se asimilează fierul de origine animală. introduceți, de preferat, carnea de vită, dar nici de pasăre sau porc nu sunt interzise. ”Mitul cărnii de porc ar trebui să dispară. În cultura noastră alimentară carnea de porc este des întâlnită, așadar, nu există contraindicații nici pentru copiii mici”. Carnea să fie de animal matur.
- 2-3 mese pe saptămână cu proteine. Când nu oferim copilului carne, înlocuim cu linte
- Diversificăm mult legumele și fructele
Diversificarea – săptămâna 4
- Introducem gălbenușul. Se consumă prima dată un sfert și aoi se crește cantitatea. Gălbenușul nu este alergen. Albușul, în schim, da, și se oferă puin mai târziu, cu regula de la lergeni – cantitatea foarte mică, progresiv. nu e alergen, deci se poate da fără probleme.
- Introducem masa de seară – cerealele. Mai întâi cele fără gluten (mei, hrișcă, quinoua, porumb, roșcove.) dar cât de repede și cele cu gluten. Studiile arată că în jurul vârstei de 6 luni există o fereastră imunologică care ajută toleranța la alergeni.
- Cereale se oferă mai des atunci când sunt probleme de greutate. Se combină cu fructe dimineața și cu legume la prânz. Dacă nu există nicio presiune cu greutatea, cerealele rămân la masa de seară.
Diversificarea – luna a doua (7 luni)
- Introducem ficat.
- Le facem cunoștință cu cerealele cu gluten. Până la 9 luni, copilul trebuie să ”molfăie” pâine, biscuiți…
- Introducem aromele – chimen, busuioc, pătrunjel, rozmarin – proaspete sau pudră! Atenție la anasonul stelat, care este contraindicat!
- Introducem lactatele. Dacă bebelușul este hrănit cu lapte formulă, înseamnă că nu are niciun fel de alergie la lactate. Dacă este alăptat, se introduce treptat și se începe cu untul, la masa de prânz. Apoi se continuă cu brânza preparată cu zeamă de lămâie, apoi cu iaurt.
Cum arată un meniu săptămânal ehilibrat?
- cel puțin 3 mese cu carne, alta decât pește
- 2 mese de leguminoase
- 2 mese de pește din care una să fie somon sau alt pește bogat în omega 3
- 1 masă pe săpt de ficat și alte organe
- o varietate mare de legume și fructe pe săptămână
- Prânzul, de obicei cuperinde legume cu o sursă animală – carne, ou, pește sau leguminoase (linte, mazăre,năut)
- Cina – masa de cereale
- Plus gustările între mese, la copilul mai mare – banane, biscuiți cu fibre…
Foto: dreamstime.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu noutățile de pe blogul de parenting sănătos, dă LIKE paginii de Facebook bebeH.
